„Castelul Crimelor” se redeschide în Transilvania

Ridicat acum 500 de ani, „Castelul Crimelor” din Transilvania, cunoscut pentru trecutul său încărcat de istorie și mister, este acum transformat din ruine într-un hub cultural. Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, proprietarul clădirii, a obținut o finanțare nerambursabilă de 200.000 de lei de la Institutul Național al Patrimoniului (INP) pentru punerea în siguranță și conservarea ruinelor.

Salvarea și restaurarea „Castelului Crimelor”

Inițial inclus pe lista monumentelor istorice abia în 2010, castelul a fost lăsat în ruină, iar interioarele și zidurile perimetrale au fost expuse intemperiilor, suferind deteriorări semnificative. Prin proiectul finanțat de INP, se urmărește punerea în siguranță a zidurilor existente, stoparea degradării datorate umidității și conservarea elementelor istorice valoroase.

Lucrările de restaurare vor viza conservarea ruinelor mănăstirii dominicane și a componentelor artistice, refacerea scării interioare, restaurarea tâmplăriilor istorice la uși și ferestre din lemn, precum și reconstrucția planșeului peste demisol și etaj. De asemenea, terenul din jurul construcției va fi amenajat pentru a fi accesibil vizitatorilor.

Istoria castelului și transformările sale

Inițial construit peste o veche mănăstire dominicană în secolul al XVI-lea de către guvernatorul Gheorghe Martinuzzi, castelul a fost ulterior supus unor transformări majore sub conducerea principeleui Gabriel Bethlen până în anul 1617.

Deși numit „Castelul Crimelor” datorită unor evenimente neclare din trecut, cum ar fi asasinarea lui Gheorghe Martinuzzi, acest loc reprezintă acum un simbol al renașterii culturale și al eforturilor de conservare a patrimoniului istoric al Transilvaniei. Prin transformarea sa într-un hub cultural, se deschid noi perspective pentru promovarea artei, culturii și istoriei regionale.

Tradiția orală susține că Martinuzzi ar fi fost asasinat pentru recuperarea unui tezaur de monede antice, pe care cardinalul l-ar fi confiscat de la un grup de pescari care l-au descoperit din întâmplare la rădăcina unui copac pe râul Strei, județul Hunedoara de astăzi, la circa 50 de kilometri de castel. De asemenea, o altă crimă a avut loc la 9 mai 1595. Domnitorul moldovean Aron Vodă a fost închis, alături de familia sa, în castel, și ulterior otrăvit. Acesta fusese transportat sub pază militară de la Iași la Alba Iulia și ulterior la castelul din Vințu de Jos.

Mai mult, în 1601, arhitecții italieni Simone și Fulvio Genga au fost asasinați în temnița castelului de generalul Giorgio Basta, acuzați că s-ar fi implicat în afacerile politice ale Principatului Transilvaniei în timpul lui Mihai Viteazul, iar în 1680, mitropolitul Sava Brancovici a fost închis în temnița castelului, din ordinul principelui Mihai Apafi I. Eliberat și a decedat în 1683, la Alba Iulia.